Teme ale (par)cursului

 


01. Cunoaşteri şi comunicări
Întrebările din (foto)jurnalism: cine, ce, când, cum, de ce, unde?
Cunoaşterea empirică, artistică, ştiinţifică şi mistică: informaţii şi principii.
Exerciţiul de comunicare: cosmos, esteticiene şi stilişti.
Transmisia informaţiei: sursă, emiţător, mesaj, traductor, codor, canal, perturbaţie, receptor.
Scrierea cu lumină: viziune subiectivă şi nu reprezentare obiectivă a lumii, arte şi artă.
Limbaj fotografic, imagine şi cuvânt: transformare a ideilor abstracte în elemente vizuale.
Cadrul imaginii ca secţiune prin realitate: întâmplare semnificativă, clipă şi istorie.
Pregătirile anterioare şi prelucrările ulterioare declanşării: corectare, intervenţie.
Responsabilitatea în comunicare: inducere şi manipulare.

02. Informaţii şi lumini
Undele fizice: radio, infraroşu, spectru vizibil, ultraviolet, radiaţie X.
Natura, propagarea şi compoziţia luminii: undă, corpuscul, spectru.
Caracterizarea culorilor: nuanţă/tonalitate, saturaţie şi strălucire/luminozitate.
Culorile fundamentale: optică şi pictură, procedeu aditiv şi substractiv.
Lumina naturală şi artificială: temperaturi de culoare.
Clasificarea susrselor de lumină: directe, indirecte, concentrate, difuze.
Lumina creatoare de atmosferă: condiţii optime de iluminare, contralumină, umbră, relief.
Percepţia luminii: culori calde şi reci, chei cromatice; gamă de griuri, supraexpunere, subexpunere.
Lumina reală şi lumina subiectivă: momente diurne şi anuale, astronomie, fizică şi metafizică.

03. Ochi şi urechi
Informaţia ce ne parvine prin simţul văzului: limbajul corpului, lectură.
Anatomia ochiului uman: conuri, bastonaşe, pată oarbă, nerv optic.
Fiziologia văzului: o lume cu josul în sus şi cu dreapta în stânga.
Globul ocular şi aparatul de fotografiat: asemănări şi deosebiri, iris, cristalin, diafragmă, obiectiv.
Defectele şi efectele ale unei lentile: noţiuni elementare de optică.
Punctul de staţie: latitudine, longitudine, altitudine, înclinaţie/unghi de poză.
Unghiurile de cuprindere şi de urmărire: larg, normal şi îngust, între ochiul calcanului şi ochiul vulturului.
Defectele vederii: de la daltonism şi astigmatism la nerecunoaşterea facială şi cecitate.
Spaţiul rectiliniu şi curb: icoană, geometrie non-euclidienă, lunete, oglinzi concav-convexe, linguri.

04. Percepţii şi realităţi
Psihologia văzului: percepţie şi iluzie, vedere şi viziune, imperfecţiune fizică, adaptabilitate.
Treptele văzului: a privi, a (se)uita şi a vedea; rafinarea informaţiei primite.
Ochiul şi creierul uman: combinaţie de amintiri (întâmplări şi cunoştiinţe), trăiri din prezent şi previziuni.
Cunoaşterea prin comparaţie: observaţie, asemănare, etalon vizual, modelare, erori de apreciere.
Percepţia spaţiului: diferenţiere a planurilor în adâncime, perspectivă geometrică şi atmosferică.
Percepţia mişcării: conturat-estompat, mare-mic, vizibilitate gradată.
Momentul favorabil declanşării fotografice: mişcare şi adâncime (spaţială dar şi ideatică).
Ideea vizualizată, lumea între oglindă, geam şi fereastră: difracţie, refracţie, reflexie şi reflecţie.
Imposibilitatea realizării “acolo şi atunci” a unei fotografii ca dovadă juridică.

05. Reguli şi canoane
Proporţia de aur şi regula treimilor: canoane clasice ale reprezentării corpului uman.
Cadrele fotografice: dreptunghiuri (orizontale şi verticale), pătrate, alte forme.
Zonele de interes dintr-un cadru fotografic: puncte-centre vizuale, linii de forţă şi suprafeţe dominante.
Liniile directoare ale cadrului: diagonale, orizontale, verticale şi şarpante.
Parcurgerea unei imagini: direcţii, structuri unitare, forme simple, tensiuni şi reacţii în cadru.
Yinul şi Yangul în sfera vizuală: linii curbe şi frânte, unghiuri obtuze şi ascuţite, umbre şi lumini.
Eficientizarea comunicării vizuale: concizie, coerenţă, consistenţă, repetiţie, ritm, fractal.
Influenţarea subconştientului prin (a)simetrie, (dez)ordine, (dez)echilibru, (dis)proporţie, (im)perfecţiune.
Încadrarea foto-cinematografică: de la detaliu, la plan general, între avanscenă şi fundal.

06. Camere şi aparate
Aparatul de fotografiat şi accesoriile sale: optică, microelectronică, mecanică fină, rezistenţa materialelor.
Asemănările şi deosebirile dintre aparatele clasice şi cele digitale; formate şi tipuri.
Alcătuirea unui aparat şi principiile de funcţionare: componente, sisteme de măsură şi control.
Vizorul aparatului: reflex, indirect, ecran digital; câmp vizual, eroare de paralaxă.
Punerea la punct (focalizarea): telemetrie, puncte de măsură, promptitudine, dificultăţi tehnice.
Sistemele de armare şi declanşare: timp de reacţie, erori, vibraţii şi dispozitive de reducere a lor.
Surprinderea momentului: rafale de imagini, temporizatoare şi declanşatoare de la distanţă.
Automatizarea completă şi controlul manual: modalităţi de corecţie şi control.
Aparatele speciale şi tendinţele tehnologice actuale: constanţă, fiabilitate, randament, rentabilitate.

07. Culori şi griuri
Temperatura de culoare a surselor de lumină: noţiuni de colorimetrie.
Balansul de alb automat şi manual: etalonări, mire de culoare, subiectivisme.
Efectul foto-electric: principii de funcţionare ale exponometrului şi flash-metrului.
Sensibilitatea materialelor fotografice: scale, gradaţii.
Exponometria în lumină incidentă şi reflectată.
Modalităţile de măsurare a expunerii: matriceală, ponderat-centrală, spot.
Scala de griuri: griul mediu, trepte de expunere.
Latitudinea de expunere a diverselor suprafeţe foto-sensibile.
Adaptabilitatea ochiului şi precizia unui colorimetru sau exponometru: erori de măsurare, corecţii.

08. Timpi şi diafragme
Alcătuirea unui obturator: tipuri (centrale şi focale), precizie, fiabilitate.
Scala standardizată a timpilor de expunere.
Efectele timpilor foarte scurţi sau foarte lungi: compensări.
Mişcarea fotografului, aparatului şi a subiectului: viteză, unghi de deplasare, limite şi limitări.
Estomparea controlată a subiectului ori a fundalului: joacă şi desen cu lumini speciale.
Construcţia şi scala standardizată a diafragmelor.
Influenţa valorii diafragmei asupra caracterisiticilor optice ale obiect(iv)elor din care fac parte.
Profunzimea câmpului în funcţie de diafragmă, distanţă până la subiect şi distanţă focală.
Utilizarea creativă a timpului de expunere şi a diafragmei: redare a mişcării şi a spaţiului.

09. Obiective şi scopuri
Caracterizarea unui obiectiv: distanţă focală (unghiuri de cuprindere), deschidere maximă.
Tipurile de obiective: focale fixe şi zoom-uri (optice şi electronice) cu factori de amplificare.
Coeficienţii de multiplicare utilizaţi pentru diverse suprafeţe foto-sensibile (captoare sau pelicule).
Caracteristicile şi defectele optice: rezoluţie, contrast, aberaţii, distorsiuni, reflexii, vignetări.
Punerea la punct (focalizarea): manuală, automată, continuă; corecţii pentru imaginea în infraroşu.
Scala profunzimilor: inele şi tabele; vizualizare a imaginii obţinută prin diafragma selectată.
Gama de obiective. superangular, normal, teleobiectiv; obiectivul între obiectiv şi subiectiv.
“Normalitatea” obiectivului şi a ochiului: proporţia subiectelor în cadru în funcţie de distanţa focală.
Obiectivele speciale: catadioptrice, cu defocalizare, cu descentrare; între macro şi astro-fotografie.

10. Flashuri şi filamente
Principiile de funcţionare: de la pulberea de magneziu la descărcarea electrică; unghiul de acoperire.
Numărul ghid al unui flash: putere maximă, calcule pentru utilizarea în regim manual, măsurare TTL.
Timpul de sincronizare; utilizare împreună cu lumina naturală; expunere compensată; erori şi abateri.
Utilizarea flash-ului ca stroboscop şi a mai multor flash-uri simultan; accesorii.(difuzoare, cabluri).
Sincronizările cu prima şi a doua perdea a obturatorului focal; sincronizare cu timp lung de expunere.
Luminile artificiale continue: becuri incandescente, lămpi cu halogen, tuburi fluorescente, leduri.
Iluminarea cu mai multe surse de lumină ce au aceeaşi temperatură de culoare: scheme şi şabloane.
Tipurile surselor de lumină: principale, secundare, de contur, de umplere, de fundal ş.a.
Accesoriile pentru studiouri: suprafeţe reflectorizante, filtre, fundaluri, suporturi, filamente şi falimente.

11. Accesorii şi alternative
Exponometrele, flash-metrele şi colorimetrele: instrumente integrate în aparatele de fotografiat.
Convertoarele cu factori supra şi subunitari: avantaje şi inconveniente.
Macrofotografia: lentile, inele şi burdufuri; raport de reproducere; coeficient de expunere.
Filtrele de polarizare, de corecţie, pentru efecte şi trucaje.
Stativele (trepiede, monopiede, menghine) şi sistemele de reducere a vibraţiilor (declanşatoare ş.a.).
Sursele de alimentare (baterii, acumulatoare, adaptoare).
Curele, mânere, genţi, rucsaci, etuiuri, capace, parasolare.
Micile obiecte: etaloane, mire şi mireasă.
Protecţia şi întreţinerea aparaturii fotografice.

12. Laboratoare şi materiale
Tipurile de materiale fotografice argentice: negative şi (dia)pozitive, alb-negru şi color.
Structura materialelor fotosensibile: straturi, suporturi, emulsii.
Caracteristicile materialelor: sensibilitate, granulaţie, rezoluţie, dominante cromatice.
Reacţiile fizice şi chimice. impresionare, imagine latentă, revelare, fixare.
Principiile de preparare a soluţiilor şi de prelucrare a materialelor fotosensibile: reţete şi precauţii.
Peliculele şi hârtiile fotografice: sortimente, arhivare şi conservare.
Alcătuirea unui laborator: aparatul de mărit, analizorul de culoare, temporizatorul, lămpile inactinice ş.a.
Principiile de funcţionare ale mini-laboratoarelor automatizate.
Modalităţile de controlare a imaginii (contrast, luminozitate) şi prelucrările speciale (solarizări, grafizări).

13. Imagini şi fişiere
Transmisia, pierderea şi recuperarea datelor informatice: suporturi de stocare, carduri, viteze de transfer.
Captoarele digitale: tipuri şi formate; principii de alcătuire şi funcţionare.
Glosarul foto-digital: bit (informatică), byte (calculator), pixel (imagine şi senzor), punct/dot (tipar).
Caracteristicile unui pixel: dimensiuni, cantitate de informaţie (culoare, transparenţă).
Rezoluţia imaginii digitalizate, a ecranului, a imaginii tipărite (dar şi a obiectivului sau a peliculei).
Codarea informatică a culorilor, spaţii de culoare RGB şi CMYK.
Intervalul dinamic, gama tonală, histograma, nivelurile de gri, zgomotul de imagine.
Fişierele foto-digitale: raw, tiff, jpg; compresie şi extrapolare, metadate.
Trecerea din analogic în digital, scanarea: rezoluţii şi dimensiuni în funcţie de scopuri.

14. Corecţii şi prelucrări
Programele gratuite de prelucrare a imaginilor digitalizate.
Transformarea imaginii brute: corecţie, prelucrare, manipulare, trucare.
Recadrarea-decupajul, corecţiile geometrice (orizontalitate, perspectivă),
Corectarea balansului de alb, retuşarea defectelor fizice (impurităţi, pete, zgârieturi).
Corecţiile asupra culorilor: luminozitate, contrast, saturaţie.
Obţinerea unor detalii suplimentare din zonele puternic întunecate sau luminate.
Transformarea imaginii color în imagine monocromă (alb-negru); “filtrele” de corecţie specifice.
“Filtrele” de reducere a zgomotului de imagine şi de întărire a “clarităţii”; “filtrele” pentru efecte speciale.
Fotografia, digitgrafia şi plastografia: artă, ştiinţă şi conştiinţă.

15. Gestionări şi gestiuni
Programele dedicate gestionării fişierelor şi alcătuirii unor suite de imagini digitalizate.
Ordonarea şi arhivarea imaginilor, copiile de siguranţă, “semnăturile” digitale.
Tipurile de imprimante: hârtii şi suporturi speciale pentru fotografii.
Site-urile şi blogurile personale: interes familial sau general, megalomanie sau schimb de informaţii.
Breviarul economic: buget, preţ de cost, amortizare, profit; cheltuieli ale unei lucrări fotografice.
Dotarea tehnică diferită dar abordarea unitară a oricărui subiect (mineral, vegetal, animal, uman).
Condiţiile tehnice de livrare a imaginilor către agenţii şi reviste; principiile tipăririi fotografiilor.
Firma fotografică privată: toaletă, furturi şi impozite.
Preţurile unor tipuri de lucrări, cotele şi coteriile unor fotografi consacraţi.

16. Concursuri şi recompense
Domeniile fotografice: documente ştiinţifice, reportaje jurnalistice, materiale publicitare, lucrări plastice.
Temele şi genurile fotografice: natură statică, peisaj, portret, nud, reportaj, “eseu” ş.a.
Fotoreportajul între senzaţional şi educaţional: conflicte armate, evenimente religioase, culturale ş.a.
Eco-turismul, egotismul, erotismul, pornografia şi fotografia.
Agenţiile de presă, de stoc, asociaţiile profesionale şi/sau artistice; festivalurile de specialitate.
Concursurile naţionale şi internaţionale: impostură, amatorism, profesionalism; premii, jurii şi injurii.
Spaţiile expoziţionale: muzee şi galerii; curatori şi critici de specialitate.
Şcolile de fotografie: cursuri şi calificări, educaţie, comerţ, (in)formare şi deformare.
Internetul: adrese utile, informaţie şi subcultură, comunicare, cenzură şi alienare.

17. Istorii şi conflicte
Vechimea fotografiei: teleobiectivul antic egiptean, superangularul medieval.
Balastul fotografiei: foto-documente, poze, imagini, vederi ş.a.
Influenţa descoperirilor foto-tehnice asupra creaţiei fotografice.
Cronologia tehnicii şi artei fotografice: specificităţi zonale şi naţionale.
Percepţia diferită a fotografiei în funcţie de moment istoric şi zonă geografică.
Celebrităţile fotografiei: şcoli, curente, reviste; precursori, magiştri, discipoli, epigoni şi plagiatori.
Interdependenţele şi falsele conflicte cu producţiile artiştilor plastici, televiziunii, presei scrise.
Fotografia din România: prezenţe şi absenţe în contemporaneitate, universalitate şi universităţi.
Fotografele şi fotografii cu stil, capodoperă, operă sau operetă.

18. Întrebări şi cugetări
Creaţia unei fotografii: de la temă, subiect, punct de staţie, obiectiv, la formatul lucrării prezentate.
Fotografia-obiect, purtătoare a unui mesaj: cerinţe şi calităţi pentru comunicare; valoare şi nonvaloare.
Receptarea unei fotografii, aprecieri critice şi criterii de evaluare: tehnice, ideatice, estetice şi etice.
Fotografia între turism şi truism, manierism şi manelism, reflexe şi reflecţii, profesie şi profesionalism.
Imaginea ca poveste, idee ori stare: monocromie sau policromie; fantasmă sau vis.
Stilistica imaginii: epitet, comparaţie, metaforă, hiperbolă.
Descifrarea şi citirea unei imagini de către privitor cu ajutorul “dicţionarelor”: albume şi tratate.
Similitudinile dintre obţinerea imaginii fotografice şi lucrarea “alchimică”: athanor şi cameră obscură.
Imortalizarea chipului, îngheţarea vieţii, “eternizarea” sufletului, visul faraonilor: efemeritate şi eternitate.

19. Legi şi legislaţii
Fotograful nu este un creator al unui mesaj, ci doar un mesager aflat în slujba semenilor.
Calităţile fotografului: capacitate de a gândi în imagini, viteză de reacţie, stăpânire a tehnicii ş.a.
Realizarea fotografiei şi impactul ei: cultură şi intuiţie, cunoaştere şi anticipare, creaţie şi compromis.
Ochiul şi mintea privitorului transformă elementele vizuale în poveşti, idei abstracte ori stări.
Puterea imaginii: privitorul fotografiei devine din observator indirect un participant implicat.
Relaţiile dintre fotograf, subiect şi societate: instantaneu şi regie; adevărat, real, autentic.
Codurile etice ale fotojurnalismului: păstrarea integrităţii subiectului, contextului şi fotoreporterului.
Legislaţia dreptului de autor referitoare la fotografie(re): limite şi exagerări.
Alcătuirea unui contract pentru o lucrare fotografică: prevederea tuturor posibilătăţilor.

20. Portofolii şi portofele
Primul contact al privitorului cu fotografia-obiect: expoziţii, albume, foto-proiecţii.
Calităţile unui portofoliu fotografic: dependenţa de conjunctură, cerere şi public.
Selecţia, alăturarea şi machetarea lucrărilor: platitudine şi esenţă.pe curba lui Gauss.
Colajele de imagini, seriile cronologice, suitele ideatice: kitsch sau rafinament.
Titlurile şi textele complementare: explicaţie, descifrare, descriere, preţiozitate, calchiere şi plagiat.
Alcătuirea expoziţiilor colective, de grup sau personale.
Materialele promoţionale contra-cost: cărţi de vizită, invitaţii, afişe, pliante, cronicari şi vernisatori.
Insuccesul: o problemă de gust-analiză-opinie, despre adevăr-bine-frumos, pentru sclavi, împăraţi ori genii.
Reuşita fotografului creator: trecerea din stadiul anal în stadiul astral, scriind cu lumină.

Adenda
Prelegerile sunt ilustrate cu aproximativ 1.000 de planşe, scheme şi diagrame iar ca exemple sunt proiectate lucrări ale următorilor fotografi clasici şi contemporani:
Ansel Adams (1902-1984), Richard Avedon (1923-2004), Robert Capa (1913-1954), Henri Cartier-Bresson (1908-2004), Imogen Cunningham (1883-1976), Andreas Feininger (1906-1999), Philippe Halsman (1906-1979), Yousuf Karsh (1908-2002), Seydou Keita (1921-2001), Andre Kertesz (1894-1985), Robert Mapplethorpe (1946-1989), Laszlo Moholy-Nagy (1895-1946), Arnold Newman (1918-2006), Helmut Newton (1920-2004), Irving Penn (1917-2009), Man Ray (1890-1976), Herb Ritts (1952-2002), Jeanloup Sieff (1933-2000), William Eugene Smith (1918-1978), Brett Weston (1911-1993)
şi
Nobuyoshi Araki (n. 1940), Yann Arthus-Bertrand (n. 1946), Bill Atkinson (n. 1951), Lucien Clergue (n. 1934), David Doubilet (n. 1946), Nikos Economopoulos (n. 1953), Elliott Erwitt (n. 1928), Ralph Gibson (n. 1939), Misha Gordin (n. 1946), Frank Horvat (n. 1928), Josef Koudelka (n. 1938), David LaChapelle (n. 1963), Frans Lanting (n. 1951), James Nachtwey (n. 1948), Sebastiao Salgado (n. 1944), Jan Saudek (n. 1935), Brent Stirton (n. 1972), Hiroshi Sugimoto (n. 1948), Peter Turnley (n. 1955), Joel-Peter Witkin (n.1939).